EN|||DE|||FR|||RO

Dr. Savescu: Burebista

..............................
Dupa ce v-am purtat cu imaginatia peste EUROPA PREISTORICA, povestindu-va despre stramosii nostri indepartati, pelasgii (traci, geti, sciti, daci - numiti astfel, nu dupa limba vorbita, care era aceasi - pelasgica sau incorect numita latina barbara, ci dupa localizarea lor geografica, cum si azi, noi romanii, mai suntem numiti: moldoveni, regateni, vlahi, banateni, dobrogeni ori macedoneni), voi incepe sa vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact in viitorul nostru de azi: voi incepe cu BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii TRACIEI, care s-a nascut cam pe la inceputul secolului I B.C., la mai mult de 2000-3000 de ani de la prabusirea MARELUI IMPERIU PELASGIC, atunci cand lumea antica era dominata de Imperiul Roman. Burebista isi propune si realizeaza reunificarea populatiei tracice, in care rolul limbii si religiei comune pagane au constituit un mijloc puternic de neintrerupta legatura a unitattii si fratiei intre toate palcurile neamului nostru, faramitat pana la EL; Burebista a unit neamurile intr-o imparatie respectata aici in CENTRUL si RASARITUL EUROPEI, intinzandu-si hotarele de la padurea Hercinica (Moravia de azi) pana la Bug si din Carpatii Nordici pana la Sud de Balcic (Dionysopolis).
Numele adevarat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri, dar inteligenta, puterea si vitejia lui in lupta avea sa-i aduca meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-care-este-nu) inseamna "Nemaipomenitul", "Cum nu a mai fost si nu mai este".
Monede descoperite din vremea lui, in Transilvania, ni-l infatiseaza pe acest rege al regilor cu doua capete, simbolizind trecutul si prezentul. Inscriptiile de pe monede sint in limba tracica "latina vulgara", SARMIS VASIL, Cel Mai Mare Rege.
Numele sotiei lui ZINA, imparateasa si marea preoteasa a tracilor s-a gasit tot pe doua monede din Transilvania.
Alt nume al lui, cu intelesul de stapin absolut al tracilor "PAVEL-TER". Sfatuitorul lui Marele Preot Deceneu i-a instruit pe traci sa traiasca potrivit cu legile Naturii cunoscut pina azi ca "Legile Belagines". Se pare ca in timpul lui burebista s-a decis ca anul I sa fie anul cind s-au nascut cei doi Zalmolxis, 713 BC, iar anul reformelor politice-religioase 666 apare pe tot felul de inscriptii de pe tot teritoriul pelasgic, ca "SSS" (6,6,6) sau "CCC" (C-grecesc) ori "VIVIVI" (6-latin).
Si nu pot sa nu amintesc si rugaciunea unei femei gete, Zalmolxiene, gasita pe o placa de marmora la Tomis, continind si un ... ACROSTIH... dovedind inca o data marele refinament atins de geto-daci. (dupa A. Bucurescu)

Dar citin doar primele litere apare "ABT SSS KAN": "Cu 666, de ani" acesta fiind semnul la care se inchinau cei intorsi la adevarata religie, semn ce se purta pe mina dreapta sau pe frunte.

Resedinta initiala a regelui (Argedava sau Sargedava) este localizata pe undeva pe la Costesti (dealurile Orastiei). Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU, marele preot care, dupa ce a fost pentru o perioada de timp in Egipt, initiindu-i pe preotii egipteni in tainele sacerdotale pelasgice, revine in Getia (Gotia-dupa povestirea istoricului ostrogot Iordanes), devenind seful suprem al spiritualitatii tracice, reusind impreuna cu Burebista sa-i uneasca pe traci atat militar, cat si spiritual. Burebista isi indeamna supusii la "abstinenta, sobrietate si ascultare de porunci", noul mod de viata fiind propagat dintr-un centru spiritual, numit de Straborn "Muntele Sfant", Legendarul KAGAION care, dupa Adrian Bucurescu din "Dacia Secreta", ar fi undeva in muntii Bucegi, langa "Sfinxul Romanesc", deoarece KOG-A-ION insemna si "Capul Magificului"; cu toate astea, azi, multi arheologi localizeaza legendarul Kagaion undeva pe Dealul Gradistei (1200m altitudine) in Masivul Sureanu, la Sarmizegetusa Regia (Gradistea Muscelului) aflandu-se si unul din sanctuarele patrulatere. Sa fie oare acesta locasul unde preotii lui Zamolxis, Zeul sub-pamantean, ofereau credinciosilor acea nemurire completa, atat a sufletului, cat si a trupului, unde ucenicii ("recrutii") cantau: "Sfant e Domnul Noptii"?

La sudul Dunarii proconsulul provinciei Machedonia, generalul Varro Lucullus, in cadrul celui de-al doilea "razboi Mithridatic" (74-72 B.C.), ocupa orasele grecesti vest-pontice, de la Apollonia pana la Delta Dunarii, incheind un tratat intre romani si alte cetati vecine, cu avantaje si obligatii pentru ambele parti. Aceasta tutela mascata ii nemultumeste pe locuitorii oraselor grecesti, care trimit o solie la Burebista sa-i ajute. Oastea proconsului Macedoniei, a generalului Antonius Hybrida este invinsa langa Histria; Burebista supune pe cale pasnica orasele: Tomis (Constanta de azi), Calatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic) si Apollonia. Pe calea razboiului sunt integrate cetatile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi de rusi, sub numele de Orlovka), Tyras (Tiraspolul de azi, ocupat tot de rusi, unde Ilie Ilascu, un adevarat erou national, este tinut prizonier!), Odessas (Odesa, azi oras ucrainian ce are in centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul... "Moldoveanca"!).

Burebista isi incepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activitati administrative cum ar fi: recrutarea de oameni insarcinati cu administrarea agriculturii, strangerea darilor, supravegherea muncilor obstesti obligatorii, facand posibila realizarea sistemului de fortificatii in Dacia (nucleul din Muntii Sureanu intins pe o suprafata de 200 km patrati). Incinta militara din centrul religios are o suprafata de 3 hectare, cu ziduri de piatra ecarisata (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacica un unicat in Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cetati construite din blocuri de calcar; a construit si cetati de piatra nefasonate, legate cu lut, ca cele de la Piatra Neamt (Piscul Batca Doamnei si colina Cozla), Cetateni (Jud.Arges), Covasna-Valea Zanelor sau Sighisoara. Armata Lui numara, la vreme de razboi, mai mult de 200.000 de oameni, facandu-l de temut. Burebista ducea si o politica externa activa, intervenind chiar si in cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar si Pompei) in anul 48 B.C. In legatura cu aceasta, o inscriptie recent descoperita la Balcic (anticul Dyonisopolis) citeaza numele lui Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei aliante cu ultimul. Vor mai trece cam 3-4 ani pana cand Cezar, dupa ce-l va invinge decisiv pe Pompei langa Farsalla, pentru a se razbuna pe fostul aliat al inamicului sau si ca rezultat, sa trimita numeroase legiuni cu "misiuni de pedepsire" catre granitele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp inainte de a incepe lupta decisiva cu regele trac, pe 15 martie 44 B.C., Cezar a fost asasinat in senat de noii sai adversari politici secreti si la scurt timp si Burebista va muri in circumstante asemanatoare. Doi dintre cei mai straluciti militari ai lumii antice au disparut astfel, aproape simultan, istoria conferindu-le astfel destine similare.

Marele preot DECENEU a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Azi e dificil sa apreciem in intregime cunostintele sale stiintifice extrem de vaste. Numeroase inscriptii in piatra sugereaza notiuni de matematica cum ar fi triunghiul lui Pitagora, asa-numitul "numar perfect" 6 sau "numarul cosmic" 36; informatii de astronomie despre "pentagonul planetar" (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte, Venus si Mercur); pozitia soarelui la echinoxii si solstitii; pozitia Lunii la cele patru faze ale sale si calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena pictata pe o cupa de fructe descoperita la Bitca Doamnei, ca si pe o lampa de lut ars gasita pe langa Barbosi-Galti. O tableta descoperita la Dumbrava (judetul Iasi) confirma intelegerea de catre Marele Preot a celor 4 antimpuri si 12 semne zodiacale intr-o maniera ce aminteste de zodiacele vechi chinezesti sau maiase.

In contextul celor prezentate, cum putem crede ca asa o societate evoluata si puternica si-ar fi putut uita limba nationala, costumele traditionale si obiceiurile adanc inradacinate in mai putin de doua secole de asuprire romana, asa cum unii "istorici" (sunt ei oare ai nostri?) cauta sa ne invete?! Cum este posibil ca, in timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit si ocupat de nesatulul imperiu Roman (constand aproape numai din trupe de mercenari analfabeti, care de-abia puteau inchega doua vorbe in latina) acestia sa ne invete pe noi o limba pe care ei insisi nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se argumenteaza ca ei ne-au invatat latina si mai mult, ne-au facut sa ne uitam dialectul nostru matern pana la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai ramas in limba noastra romana contemporana!

Tracii ar fi putut fi, in ceea ce ne priveste, oameni inteligenti, dar, va rog, lasati-o balta, Domnilor "istorici", pentru ca este absurd sa si gandim ca stramosii nostri, traind liberi si fericiti pe restul de 86% din teritoriile trace, sa inceapa subit un maraton prin vai si defilee, paduri si mlastini catre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori, hotarati sa invete o limba mai la moda! Insasi gandul este absurd. Colegii Dumneavoastra de peste Prut (nu mai putin "lingvisti si istorici de renume mondial" decat Domniile voastre) propovaduiesc fara incetare majoritatii romane din Basarabia despre limba "lor" ca fiind numita "moldoveneasca", cu radacini slave "clare" sau despre propria "lor" istorie ca fiind asa de diferita de a nostra?!

Din cartea Dr. Napoleon Savescu, "Noi nu suntem urmasii Romei", care are si un motto interesant:
Pentru lichidarea unui popor se incepe prin a-i "altera" , a-i sterge memoria. Ii distrugi cartile, cultura, religia, istoria si apoi, altcineva ii va scrie alte carti, ii va da alta religie, alta cultura, ii va inventa o alta istorie (de origine latino - romana, slavo - greaca). Intre timp, poporul incepe sa uite ceea ce este si ceea ce a fost, iar cei din jur il vor uita si mai repede; limba nu va mai fi decat un simplu element de folclor care mai devreme sau mai tarziu va muri de moarte naturala..."

PODUL DE PIATRĂ DE PESTE DUNĂRE

Podul de piatră de peste Dunăre a fost una din minunile antichităţii pe care romanii ni-l prezintă ca fiind o realizare a lui Apollodor din Damasc, idee preluată şi de unii dintre "istoricii noştri". Există unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul C. Iordache (Stiinţa... cultura... documente din Renaşterea Daciei - Noiembrie 1992).

Este ilogic ca o armată care posedă teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dunărea (Istrul) să reuşească construirea unui pod de piatră, al cărui al doilea capăt se afla pe teritoriul inamic. Astăzi, cu toată tehnica modernă de care dispunem, un pod de piatră peste Dunăre se poate construi într-o perioadă de aproximativ 5-7 ani... ori "istoricii" susţin că Traian l-a construit la începutul celui de al doilea război cu dacii în doi ani ?!... Domnilor "istorici", credeţi cumva în minuni ori magie? Considerăm imposibilă construirea într-o perioadă atât de scurtă, de numai doi ani, a unui pod de piatră peste Dunăre, în special când Traian se găsea în plină campanie militară, contraatacurile lui Decebal provocând mari pierderi invadatorilor romani. Este ciudat că nici un itinerar antic şi nici un text epigrafic nu ne vorbesc de "podul lui Traian" şi nu a fost găsit niciodată vreun text care să vorbească de tehnica construcţiei lui.

Deoarece "Comentariile " De Bello Dacico " ale lui Traian sunt pierdute pe undeva, prin podurile ori beciurile unor biblioteci sau arhive române, astăzi avem la dispoziţie numai COLUMNA lui TRAIAN, unde se vede clar că în anul 101 A.D., romanii treceau Dunărea pe un pod de vase. De ce oare, mândrul arhitect Apollodor din Damasc, căruia i se atribuie construcţia podului şi a Columnei lui Traian, a uitat să imortalizeze pe Columnă o asemenea mare realizare - un pod de piatră peste Dunăre care era chiar opera sa ?!

Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dunăre să fi fost construit de poporul care stăpânea ambele maluri ale fluviului, popor condus de cel despre care STRABON scria: "Burebista stăpâneşte tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării, este temut de romani, ataca, trecea fluviul când voia prin Macedonia". Luat prin surprindere de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, încearcă să oprească înaintarea romanilor, demolând partea de lemn carosabilă a podului, iar restul fiind incendiat, după cum arata bârnele arse de la faţa locului. Din acest motiv Traian şi-a trecut trupele în Dacia nu pe un pod de piatră ci pe unul de vase, după cum chiar Apollodor din Damasc arată pe Columna lui Traian. Mai târziu armata romană a refăcut vechiul pod de piatră a lui Burebista pentru a transporta prada luată de la populaţia dacică, dar cărămizile cu ştampila legiunilor romane găsite pe acest loc nu dovedesc că ei au şi construit podul !

În secolul al III-lea A.D., Constantin cel Mare, dac de origine născut la NIS, reconstruieşte podul de la Drobeta, adaugă un castru cu patru turnuri şi un edificiu cu numeroase încăperi.

Menţionăm că într-o baladă aromână, "Puntea din artă", se vorbeşte de trei meşteri iscusiţi, care au construit un pod peste Dunăre şi care au lucrat la el 6 ani.

Podul | Istoria, altfel
Back | Home | Up