|
Istoria |
| Acasa > Prezentare > |
|
Istoria |
Conditiile favorabile (cllma, sol, vegetatie, hrana) au facut
din orasul nostru leaganul celei mat vechi asezari omenesti stabile cunoscute in
Europa. In cartierul vestic al orasului, Schela Cladovei, pe malul Dunarii, de
36 de ani este cercetata de arheologi aceasta asezare ce dateaza de mai bine de
9.000 de ani. Aici au fost construite primele case din Europa, au fost facute
primele inmormantari, au fost cultivate primele plante si au fost facute primele
interventii chirurgicale. Au fost realizate primele opere de arta. Tot aici
cunoastem si urmarile primelor manifestari razboinice. Este prima asezare
omeneasca distrusa prin conflict armat. Cultura Schela Cladovei, asa cum au
numit-o istoricii, este datata in jurul anului 7.200 a Ch.
Alte si alte asezari s-au succedat peste aceasta. pentru ca in secolul al
III-lea a Ch., sub vatra actualului oras, sa ia nastere o infloritoare asezare
dacica. Numele asezarii -DRUBETA (asezarea de la despicatura, in limba dacilor)
il cunoastem din izvoarele romane mai tarzii. Romanii cuceritori au numit orasul
nou infiintat de el DROBETA, preluand numele vechii asezari cucerite. Dacii erau
razboinici viteji dar si mesteri vestiti in prelucrarea metalelor pretioase.
Cele mai vechi urme ale vieţuirii omeneşti pe teritoriul ţării noastre s-au descoperit in spaţiul Drobetei, la Cazanele Dunării, în Peştera lui Clemente de la Dubova,acum 12.000 de ani.
Municipiul a fost un important centru
militar si politic in timpul stapanirii romane. Drobeta a fost
ridicată prima dată la rang de municipiu în anul 121. Podul peste Dunare, construit intre 103 -
105 e.n. de un celebru arhitect al antichitatii, Apollodor din Damasc, portul si drumurile
comerciale si strategice care treceau pe aici au favorizat dezvoltarea
localitatii,
ridicata la rang de municipium de catre imparatul Hadrian in 124 si apoi de colonia,
sub Septimiu Sever (193 - 211 e.n.). In aceasta epoca, Drobeta era un oras
infloritor, impodobit cu numeroase monumente, descoperite in parte de cercetarile
arheologice.
In vremea Impăratului Justinian, Drobeta a fost denumită
vremelnic Theodora, după numele soţiei împăratului.
|
|