|
|
|
|
|
Regiunea Portilor de Fier a continuat sa fie si in evul mediu timpuriu o zona importanta de interese economice dar mai ales strategice. De multe ori interesele politice au precumpanit in fata celor economice. Secolele XII-XIII fac din zona Portilor de Fier teatrul unor permanente lupte, intre regii maghiari si tarii bulgari, intre maghiari si bizantini si intre toti acestia si stapanii legitimi, cnejii si voievozii romani. Pentru cateva secole, datorita acestor interese, zona Portilor de Fier este centrul politicii europene. Acum (sfarsitui secolului al XIII-lea) a fost ridicata de cavaleri occidentali Cetatea Severinului, peste ruinele unei mai vechi cetati romanesti. In acelasi timp regalitatea maghiara a creat in aceasta zona Banatui de Severin, unitate administrativ-militara fndreptata impotriva primejdiilor tatare si bulgare ce veneau pe Dunare spre centrul Europei.
Intemeierea statului feudal Tara Romaneasca (1330) sub Basarab I, a facut ca Cetatea Severinului sa treaca in posesia Tarii Romanesti. Mircea cel Batran (1386-1418), domn al Tarii Romanesti, a intarit si a marit cetatea, a batut moneda in Cetatea Severinului si a dat privilegii deosebite tuturor negustorilor fie romani, fie straini, ce treceau cu marfurile lor prin vama de la Schela Cladovei. Caderea Cetatii Severinului sub turci si distmgerea ei definitiva (1524) a deschis cale libera turcilor spre centrul Europei: la 1541 jumatate din Ungaria a fost transformata in provincie turceasca.
In evul mediu, asezarea si-a schimbat numele in Turnu Severin, ceea ce insemna turnul sau cetatea de nord (fiind situata la nord de Dunare). Devenita centrul politic al Banatului de Severin (secolul al XIII-lea), disputata si stapanita pe rand de regele magiar si de domnul Tarii Romanesti, localitatea a fost ocupata de turci in 1524 si a decazut treptat, administratia teritoriului din vestul Olteniei mutandu-se la Cerneti, unde a functionat si punctul de vama. Dupa ce Dunarea a fost scoasa de sub controlul turcilor - prin pacea de la Adrianopol (1829) - s-a hotarat construirea actualului oras, cu un plan riguros (1836), si apoi a portului (1858). Crearea unor unitati industriale a avut ca urmare revenirea in prim plan a municipiului. In prima jumătate a sec. XIII, regele Ungariei, Andrei al II-lea, pune stăpānire pe teritoriul dintre Cema şi Olt creānd, īn jurul anului 1233 Banatul de Severīn. Reşedinţa Banatului a fost Cetatea Severinului construită pe locul vechii aşezări Drobeta. Aici au poposit o vreme Călugării loaniţi, aduşi de regele Ungariei; īn Diploma loaniţilor din 1247 este amintit Banatul de Severin. Voievozii romāni, Basarab I, Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrān, lancu de Hunedoara, au purtat in titulatura lor titlul de Ban de Severin .Intre secolele XIII-XV, Banatul de Severin, care cuprindea Oltenia, Haţegul şi partea orientală a Banatului, a apartinut fie Ungariei, fie Ţării Romāneşti, fiind atacat īn cāteva rānduri de turci şi chiar de bulgari. Lupta dintre romāni şi unguri pentru acest teritoriu s-a dus şi īn domeniul religiei. Voievozii romāni au construit īn această perioadă mai multe biserici ortodoxe. Merită amintită Mănăstirea Vodiţa (1370-1374) construită pe timpul lui Vladislav Vlaicu cu sprijinul călugărului Nicodim, care a devenit şi primul stareţ al mănăstirii. Tot atunci s-a īnfiinţat la Severin o mitropolie ortodoxă, mutată după 70 de ani la Rāmnicu Vālcea şi s-a construit mănăstirea cetate Mihai Viteazu s-a născut la Strehaia, a fost Bănişor al judeţului; pe timput domniei sale Oltenia se numea Ţara Mehedinţiului.
|
|
